Decizia CCR privind declarațiile de avere: un pas înapoi pentru transparență?

Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie controversată pe 29 mai 2025, hotărând că declarațiile de avere ale demnitarilor nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor și că acestea nu vor mai fi făcute publice.

Această hotărâre a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a unor lideri politici, care consideră că măsura afectează transparența și lupta împotriva corupției.

Ce prevede decizia CCR?

CCR a declarat neconstituționale anumite articole din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, argumentând că declarațiile de avere trebuie să fie făcute doar în nume propriu și nu pot include bunurile și veniturile altor persoane.

De asemenea, Curtea a invocat protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ca justificare pentru eliminarea obligației de publicare a acestor declarații.

Reacții și implicații

Decizia a fost criticată de Agenția Națională de Integritate (ANI), care consideră că aceasta reprezintă un regres în ceea ce privește transparența și lupta împotriva corupției.

De asemenea, politicieni precum Dominic Fritz și Nicușor Dan au exprimat îngrijorări cu privire la impactul hotărârii asupra integrității funcțiilor publice.

Această măsură ar putea facilita ascunderea averilor prin transferul bunurilor către rude, eliminând un mecanism esențial de control public.

În plus, există temeri că România ar putea încălca angajamentele asumate la nivel european privind transparența și combaterea corupției.

În loc de concluzii…

Decizia CCR ridică semne de întrebare cu privire la viitorul transparenței în administrația publică din România.

În timp ce protecția vieții private este un principiu important, eliminarea accesului public la declarațiile de avere ar putea afecta eforturile de combatere a corupției și ar putea intra în conflict cu standardele europene.

Rămâne de văzut dacă această hotărâre va fi urmată de modificări legislative care să restabilească echilibrul între protecția datelor și transparența publică.