Postări FALSE, generate cu AI. Pentru ce sunt folosite și cum le poți identifica

Ministerul Afacerilor Interne avertizează asupra unei campanii de influențare derulate în mediul online, care folosește conținut generat cu inteligență artificială pentru a manipula opinia publică și pentru a testa reacțiile utilizatorilor din România.

Fenomenul, semnalat în ultimele zile, implică tehnici avansate de micro‑targetare și exploatează vulnerabilitățile emoționale ale publicului.

Personaje false prezentate drept angajați ai MAI

Potrivit MAI, atacatorii utilizează imagini și personaje create cu AI, prezentate în mod fals ca fiind polițiști sau jandarmi români. Scopul este creșterea credibilității unor postări care, la prima vedere, par a reflecta situații reale.

În realitate, aceste materiale sunt concepute pentru a testa tiparele de comportament online, pentru a identifica ce tip de conținut generează reacții rapide și pentru a calibra viitoare campanii de influențare.

O tactică folosită și în alte state

Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că astfel de tehnici sunt utilizate la nivel internațional pentru:

– a evalua ce tip de mesaj „prinde” la public,
– a construi ulterior campanii de manipulare mai eficiente,
– a induce panică, confuzie sau neîncredere în instituțiile statului.

În aceeași categorie se înscriu și reclamele la „medicamente minune”, platformele care promit câștiguri financiare rapide sau așa‑numitele „descoperiri ascunse”, toate având potențialul de a induce în eroare și, în unele cazuri, de a colecta date personale.

Riscuri: fraudă, furt de date și manipulare emoțională

MAI avertizează că o parte dintre aceste campanii pot fi asociate cu tentative de:

– fraudă online,
– colectare ilegală de date personale,
– inginerie socială,
– șantaj digital.

Utilizatorii sunt îndemnați să analizeze cu atenție imaginile, întrucât conținutul generat cu AI prezintă adesea detalii nefirești, inconsecvențe vizuale sau elemente anatomice deformate.

Recomandările autorităților

Pentru a preveni răspândirea conținutului fals, MAI și DNSC recomandă:

– să nu fie distribuite postări suspecte, chiar dacă par credibile,
– verificarea informațiilor din surse oficiale,
– analizarea atentă a imaginilor și textelor,
– căutarea confirmărilor din mai multe surse independente.

Testează-ți vigilența digitală

DNSC pune la dispoziția publicului instrumente utile pentru identificarea conținutului manipulat:

🔎 Test de recunoaștere a imaginilor generate cu AI:
https://www.dnsc.ro/deepfake/

📘 Ghid pentru identificarea deepfake‑urilor:
https://www.dnsc.ro/vezi/document/ghid-deepfake

🎥 Clip explicativ despre fenomenul dezinformării online:
https://www.youtube.com/watch?v=ia0u-1RQH_E

Fenomenul deepfake‑urilor și al conținutului manipulat devine tot mai prezent în România, iar autoritățile subliniază importanța vigilenței digitale și a verificării informațiilor înainte de distribuire.