Prejudiciu de peste 350.000 de lei recuperat în urma unei înșelăciuni prin „phone spoofing”. Polițiștii continuă cercetările

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Sălaj au reușit recuperarea unui prejudiciu de 351.533 de lei într-un dosar privind înșelăciuni comise prin metoda „phone spoofing”, după ce un bărbat din județ a reclamat că a fost determinat să transfere o sumă importantă de bani într-un cont indicat de persoane necunoscute.

Sesizarea a fost făcută la finalul lunii ianuarie, când victima a relatat că a fost contactată prin aplicații de telefonie de o persoană care și-ar fi atribuit o identitate falsă și ar fi convins-o să efectueze transferul bancar.

Beneficiarul sumei, identificat în Prahova

În urma investigațiilor, polițiștii au identificat beneficiarul banilor: un bărbat din județul Prahova.

Acesta a confirmat că a primit suma în contul personal și a declarat că, ulterior, ar fi fost contactat de o persoană care s-a prezentat drept „broker”, îndemnându-l să investească banii pe diverse platforme, inclusiv de criptomonede.

La scurt timp, anchetatorii au dispus sechestrul asigurător pe conturile în lei și pe portofelele de criptomonede ale acestuia, pentru a bloca circulația fondurilor și a stabili traseul complet al banilor.

Suma a fost recuperată integral

Pe 2 februarie, procurorul de caz a dispus convertirea criptomonedelor în lei și restituirea întregii sume către persoana vătămată.

Prejudiciul a fost astfel recuperat în totalitate.

Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, în vederea identificării autorului sau autorilor reali ai înșelăciunii.

Ce este „phone spoofing” și cum acționează infractorii

Metoda „phone spoofing” presupune falsificarea identității apelantului — număr de telefon, nume afișat sau instituție — pentru a crea aparența unei convorbiri oficiale.

Infractorii se prezintă adesea drept reprezentanți ai băncilor, poliției sau altor instituții și folosesc un limbaj tehnic, urgent și autoritar pentru a câștiga încrederea victimei.

Printre tacticile folosite se numără:

– solicitarea de coduri SMS, parole sau date bancare;
– instalarea unor aplicații de acces la distanță sub pretextul „verificării”;
– determinarea victimei să efectueze transferuri bancare către conturi intermediare;
– redirecționarea banilor către platforme de criptomonede, unde trasabilitatea devine mai dificilă;
– apeluri succesive de la „instituții diferite”, pentru a crea impresia unei proceduri oficiale.

Aceste scheme exploatează presiunea psihologică, teama de consecințe și încrederea în autoritate.