Psihologia comportamentului deviant și femicidul în România: cauze, tipologii și legătura mamă–fiu în formarea agresivității masculine

În România anului 2025, comportamentul deviant nu mai este doar o temă academică, ci o realitate socială care se manifestă tot mai frecvent în forme violente grave, inclusiv în spațiul domestic.

Femicidul – uciderea unei femei din motive de gen – a devenit un indicator dureros al eșecului colectiv în prevenirea și combaterea violenței.

Ce este comportamentul deviant?

Conform studiilor de psihologie socială, comportamentul deviant reprezintă o abatere de la normele sociale și morale acceptate.

Acesta poate fi rezultatul unor tulburări psihice, traume, influențe culturale sau disfuncționalități familiale.

Devianța nu apare în vid, ci este modelată de medii în care lipsa empatiei, neglijarea emoțională și abuzul sunt normalizate.

Cauzele comportamentului deviant

Specialiștii identifică trei mari categorii de cauze:

– biogene: predispoziții genetice, tulburări neurologice;

– psihogene: traume din copilărie, tulburări de personalitate, mecanisme de apărare disfuncționale;

– sociogene: medii familiale abuzive, lipsa modelelor pozitive, presiuni economice și sociale.

Tipologia criminalului

Criminalii care comit acte de violență domestică sau femicid prezintă adesea trăsături comune:

– nevoia de control absolut asupra victimei;

– incapacitatea de a gestiona respingerea sau separarea;

– gelozie patologică și tendințe paranoide;

– lipsa empatiei și externalizarea responsabilității.

Acești indivizi nu se percep ca agresori, ci ca victime ale unei „trădări” care trebuie pedepsită.

Relația mamă–fiu și comportamentul agresiv

Psihologia dezvoltării sugerează că relația mamă–fiu joacă un rol crucial în formarea identității afective și comportamentale a băiatului.

Un mediu în care mama este hiperprotectivă, absentă emoțional sau abuzivă poate genera:

– dependență afectivă și frustrare reprimată;

– dificultăți în gestionarea emoțiilor și în formarea relațiilor sănătoase;

– tendințe de dominare și control în relațiile adulte.

Specialiștii în criminologie susțin că mulți agresori domestici au avut relații disfuncționale cu figura maternă, ceea ce le-a afectat capacitatea de a empatiza și de a construi relații bazate pe respect.

Evoluția femicidului în România

Potrivit datelor oficiale din 2024 și 2025, femicidul este în creștere:

– peste 40 de femei ucise de partenerii lor în 2024;

– creștere de 18% în prima jumătate a lui 2025;

– 70% dintre victime nu depuseseră plângere anterior.

Cauzele identificate de specialiști includ:

– mentalitatea patriarhală și stereotipurile de gen;

– dependența financiară și lipsa alternativelor;

– stigmatizarea divorțului și presiunea socială de a „salva” familia;

– lipsa intervenției timpurii și a sprijinului comunitar.

Efectele asupra societății

– Pentru victime: depresie, anxietate, pierderea identității.

– Pentru copii: traume intergeneraționale, normalizarea abuzului.

– Pentru comunitate: frică, tăcere complice, pierderea încrederii în instituții.

Ce e de făcut?

🌿 Educație emoțională și de gen în școli.

🌿 Campanii de conștientizare și demitizare a „dragostei dureroase”.

🌿 Sprijin real pentru victime: adăposturi, consiliere, protecție legală.

🌿 Formare profesională pentru polițiști, judecători și medici.

🌿 Intervenție comunitară și implicarea activă a vecinilor, colegilor, prietenilor.

Comportamentul deviant și femicidul nu sunt accidente, sunt simptome ale unei societăți care ignoră semnele, justifică abuzul și întârzie intervenția.

Relația mamă–fiu, mediul familial și normele culturale joacă un rol esențial în formarea agresivității masculine. Iar dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să începem cu educația, empatia și curajul de a spune: AJUNGE!