Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, face precizări cu privire la declarațiile de astăzi ale deputatului PSD Florin Tripa, referitoare la pretinse „șmecherii” pe drumul județean Arad-Șiria.
Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad precizează faptul că pentru modernizarea drumului Arad-Șiria-Pâncota-Buteni Consiliul Județean a adus fonduri europene, 124 de milioane de lei, dar documentația este blocată de Guvern. În loc să ajute la deblocarea situației, parlamentarii PSD dezinformează arădenii și se străduiesc să politizeze această problemă locală: „PSD a descoperit ce „șmecherie” am vrut să facem pe drumul Arad-Șiria: am cerut garanție de 7 ani, să țină mult și bine! Am insistat ca lucrarea să nu fie atribuită unei firme de apartament, ci unui constructor care a demonstrat că are experiență în domeniu și se pricepe! Și nu în ultimul rând, am solicitat să se muncească și noaptea, ca șantierul să se încheie cât mai repede.
Obișnuiți cu „modelul Teldrum”, din Teleormanul lui Liviu Dragnea, pesediștii spun că suntem incompetenți pentru că respectăm banii arădenilor. Eu zic că pesediștii nu își bat joc numai de arădeni, ci și de ei înșiși, cu astfel de declarații.
Iar pentru că deputatul Tripa, care a votat ca arădenilor să li se confiște 45 de milioane de euro, tot stă degeaba în Parlament și votează împotriva arădenilor, îi transmit articolele de lege pe care nu le cunoaște, dar le comentează, din legea care reglementează achizițiile publice. Poate înțelege, mai greu, mai târziu, dar poate înțelege, ce înseamnă o achiziție publică în condițiile legii. Precizez că este o lege proastă și am solicitat de nenumărate ori parlamentarilor PSD să o schimbe, dar nu au fost în stare. În schimb, bombardează arădenii cu declarații de presă inutile, din care să pară că sunt preocupați de situația Aradului, deși în realitate sunt preocupați doar să care tava lui Liviu Dragnea, Vâlcov și Dăncilă. Iată ce spune legea proastă, nr. 98/2016, pe care PSD nu vrea să o corecteze:
„ART. 178
(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziţiei cerinţe privind capacitatea tehnică şi profesională care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici deţin resursele umane şi tehnice şi experienţa necesare pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. (O PREVEDERE LEGALĂ IGNORATĂ DE PSD, AȘA CUM ESTE PSD OBIȘNUIT SĂ IGNORE LEGEA, DE OBICEI!)
…
ART. 179
Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente:
- a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; (DECI LEGEA CERE EXPERIENȚĂ ÎN DOMENIU, IAR RESPECTAREA LEGII ESTE ȘMECHERIE DOAR LA PSD!)
ART. 187
(3^1) Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1).
(4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
(5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele:
- a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia;
- b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului;
- c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.
(6) În sensul alin. (3) lit. c), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.
(7) În sensul alin. (3) lit. b), costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă.
(8) Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:
- a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat;
- b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene”