Incendiul din Clubul COLECTIV: „Pe coliva acestor copii sunt multe bomboane românești”

Ce s-a întâmplat? Unde? De ce?

Incendiul din clubul „Colectiv” a avut loc în noaptea de vineri, 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București, str. Tăbăcarilor nr. 7, într-o fostă hală a fabricii „Pionierul”.

Vezi detalii:
https://www.facebook.com/events/358259398049379/

Incendiul s-a declanșat în timpul concertului susținut de trupa „Goodbye to Gravity”, cu ocazia lansării noului album- „Mantras of War”, intrarea fiind „liberă”.

Conform datelor existente, focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (ușor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul, provocând leziuni, în unele situații cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixiere, intoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanții la concert.

Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie „Planul roșu de intervenție”, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu național. Ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, au demisionat, în data de 4 noiembrie 2015, Victor Ponta, împreună cu guvernul său, precum și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu- Piedone.

În urma incendiului din 30 octombrie, au decedat, în total, 64 de persoane. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și una care a murit în drum spre spital, în faza inițială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane. La concert participaseră peste 200 de persoane.

A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind chiar, după numărul de decese, accidentul aviatic de la Balotești din 1995, în care au murit 60 de persoane.

Cine sunt vinovații? Cum au răspuns în fața legii?

A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală, precum şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, administrator al firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii au arătat că asociații clubului Colectiv ar fi încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă. Totodată, au permis desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului.

Daniela Niţă, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL- firma de artificii, a procurat de la o companie din Bulgaria produse pirotehnice „fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat. Nu s-a efectuat nici măcar un instructaj minim privind modul de folosire al produselor pirotehnice.

Fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată, în data de 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu. Au mai fost deferite justiţiei: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale; Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, respectiv Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu din cadrul Primăriei sectorului 4.

Potrivit DNA, infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpaţilor constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

În data de 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (celălalt fiind Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deşi avea pregătire de specialitate şi avizele necesare, dând astfel dovadă de „gravă neglijenţă”. Acesta nu ar fi luat măsuri de limitare şi de asigurare a perimetrului posibil incandescent şi nici nu a asigurat prezenţa unor extinctoare în imediata apropiere, ceea ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului.

În data de 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a constituit parte civilă în dosar.

Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de Cristian Popescu-Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv, instanţa constatând legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov, fiind acuzați de DNA pentru abuz în serviciu, obţinerea pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite şi uzurpare a funcţiei. Reprezentanți ai DNA au precizat că, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 funcționase ca persoană juridică sub denumirea de Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, Victor Ponta declarând că are obligaţia „să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii„. „Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat„, a precizat Victor Ponta. În aceeași zi şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popesu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.

Judecătorii au stabilit noi termene de judecată, amânând procesul, motivul invocat fiind lipsa de procedură. „După doi ani, justiţia încă nu are un răspuns, un rezultat. Cei care sunt mai mult sau mai puţin vinovaţi sunt liberi, fac ce vor, copiii noştri sunt în mormânt. Nu e vorba de despăgubire aici. Nu ţinem neapărat să cerem despăgubiri, noi vrem să fie pedepsiţi oamenii care au greşit şi în urma acestor date, se vor da nişte pedepse, interesul nostru este să se schimbe ceva în sistemul medical. De doi ani, nu e nicio schimbare în sistemul medical. În ziua de azi, nu există un pat, un specialist, un loc tratat un ars. Sunt, în medie, 600 de arşi pe an în România, dintre care peste 70 la sută mor din cauza condiţiilor sau necondiţiilor care există în România„, a declarat Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chelba, mort în incendiul din Colectiv. Pe de altă parte, apărătorii patronilor din clubul Colectiv spun că întârzierea procesului ţine şi de maniera în care a fost instrumentat de către procurori.

Până în prezent, justiția nu a stabilit concret niciun vinovat, iar schimbările în bine ale sistemului sunt prea puține, certă rămâne doar durerea familiilor îndoliate și a supraviețuitorilor.

Teorii ale conspirației

După incendiu au fost lansate mai multe „teorii” vis-a-vis de cauza celor întâmplate în seara de 30 octombrie 2015:

pe mai multe pagini de Facebook au apărut diverse comentarii care insinuau că ar fi vorba de un act demonic sau de un gest premeditat;
autoritățile ar ascunde numărul real de victime;
după atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015 în presă au apărut speculații conform cărora evenimentele de la sala de concerte Bataclan prezintă coincidențe cu Incendiul din clubul Colectiv: totul s-ar fi declanșat în ambele locuri la aceeași oră: 22.30, în timpul unor concerte rock și în timpul unor melodii cu temă comună;
colonelul STS Ștefan Enache, arestat pentru că luase șpagă, susținea că incendiul a fost provocat și că cei de la Ministerul de Interne știau ce se va întâmpla;
muzicianul Florin Chilian a afirmat că incediul de la Colectiv a fost ordonat de însuși Președintele României, și că acesta trebuie anchetat pentru crimă, făcând referire la declarația lui Klaus Iohannis din 1 noiembrie 2015- „A trebuit să moară oameni ca să schimbăm Guvernul ăsta”, susținând că incendiul era planificat de mai mult timp pentru a provoca demisia rapidă a lui Victor Ponta și a cabinetului său.

Relatarea evenimentului- Documentarul „Dezastrul din Colectiv”, realizat de Discovery Networks

Documentarul „Dezastrul din Colectiv”, realizat de Discovery Networks, prezintă, în ordine cronologică, faptele unanim recunoscute, atât de către supraviețuitori, cât și de reprezentanși ai autorităților, care s-au petrecut în noaptea respectivă în clubul bucureștean. Emisiunea a fost dufizată, în premieră în România, pe Discovery Channel, duminică, 13 martie 2016, dar poate fi urmărită oricând pe site-ul Youtube.

Evenimentele au fost relatate din perspectiva martorilor care au participat la ele (în ordinea apariției lor în documentar): Ema Bărăscu (supraviețuitor), Paul Grigoriu (supraviețuitor), Marian Popescu (tatăl lui Mihai Popescu- supraviețuitor), Mircea Becherescu (supraviețuitor), Andrei Trifu (supraviețuitor), Miluță Flueraș (supraviețuitor, fotograf), Cristian Matei (supraviețuitor), Gabriel Popescu (supraviețuitor), Adrian Dorogan (supraviețuitor), Conf. Dr. Ing. Ovidiu Cristian Oprea (chimist)- a explicat fenomenele din punct de vedere chimic, Ioan Burcă (polițist, membru al primului echipaj ajuns la fața locului), Cpt. Ștefan Olteanu- pompier, Daniela Minea- asistentă medicală și Prof. Dr. Dan Enescu (chirurg).

Potrivit celor relatate de supraviețuitori, majoritatea tinerilor prezenți aveau sub 30 de ani, iar mulți dintre ei aveau propriile trupe de muzică rock, erau fotografi, Dj, cântăreți și foarte mulți se cunoșteau între ei.

Clubul era autorizat pentru 80 de persoane (așezați la mese), dar martorii au afirmat că, de regulă, concertele se țineau pentru mut mai mulți. Unul dintre supraviețuitori, fotograf de meserie, prezent la eveniment afirma că „erau în jur de 300, 300 și ceva de oameni”.

Detalii tehnice: țeava artificiilor era poziționată orizontal, spre sală.

Concertul a început la ora 22, cu o oră întârziere.

Localul avea mai multe intrări, dar doar una singură era funcțională, accesul în club se făcea printr-un container metalic lipit de peretele clădirii. Spre exterior, acest container avea o singură ușă (o ușă cu două canaturi, din care doar unul, cel din stânga, era deschis).

Sursa: Youtube- Captură

Înăuntru, geamurile erau blocate și nu exista nicio alarmă de incendiu, niciun spinkler și niciun extinctor. Stâlpii și tavanul erau tapițați cu un burete absorbant de sunet, dar și inflamabil.

Concertul a avut două momente pirotehnice: la primul, artificiile au pornit după prima piesă „The day we die” și s-au stins fără probleme; ultimul foc de artificii a avut loc la 22:32- „momentul zero” al incendiului, atunci când două jerbe de scântei s-au îndreptat spre ambii stâlpi inflamabili din fața scenei. A fost suficient ca o singură scânteie să aprindă butele de pe stâlpul din partea stângă și, mai apoi, ca întreaga clădire să ardă. Unul dintre membrii trupei ar fi încercat să atingă scânteile folosind conținutul unei sticle de bere, dar fără succes. Flacăra a fost mai rapidă decât reacția oamenilor.

Mulți dintre cei prezenți au rămas în încăpere, hipnotizați, parcă, de focul respectiv; s-au dezmeticit foarte târziu.

Tavanul era inflamabil și el, fiind construit din lemn și burete și a ars, la rându-i, în câteva secunde. Chimistul Ovidiu Oprea a explicat că „stropii” de substanță încinsă au continuat să ardă, fiind „vinovați” de arsurile oamenilor foarte greu de vindecat.

Gabriel Popescu a fost cel care a apelat numărul de urgență 112 la 22:32. Cu toate acestea, mulți oameni au murit arși, iar alții intoxicați cu gazele care le-au ars plămânii.

Pimul echipaj care a sărit în ajutor a fost format din doi polițiști, urmați de pompierii care au ajuns, conform celor declarate de autorități, la 11 minute după incendiu (ora 22:43).

Autorități versus martori

Martorii dramei au relatat jurnalistilor, dar și pe rețelele de socializare, că primele echipaje de salvare au ajuns la locul producerii incidentului la aproximativ 20 de minute de la semnalarea urgenței. În schimb, autoritățile au susținut că primele echipaje de salvare au intervenit în 11 minute.

Varianta autoritatilor

În prima instanţă, secretarul de stat Raed Arafat a prezentat modul şi timpii de reacţie ai echipele de salvare care au intervenit la locul tragediei sâmbătă dimineaţă într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Banicioiu, la sediul Guvernului, afirmând că: „Apelul a intrat la 22:32, au fost mobilizate primele forţe şi au început deplasarea către locul incendiului, sosind acolo la 22:43. Deci, de la primirea primului apel la 112 până la sosirea la faţa locului au trecut 11 minute„.

Tot sâmbătă, pe site-ul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă au fost publicate două comunicate de presă care conţin informaţii contradictorii în ceea ce priveşte ora la care a fost înregistrat primul apel la 112. În acest sens, în primul comunicat se precizează că „primul apel la 112 a fost înregistrat la ora 22.36, iar primele echipaje medicale de intervenţie au ajuns la faţa locului la 22.43”. Al doilea comunicat, publicat sub titlul „Timpii de reacţie în cazul tragediei din clubul Colectiv”, reia o parte din declaraţiile făcute de Raed Arafat la Guvern şi, în plus, sunt adăugate informaţii despre numărul autospecialelor cu care s-a intervenit în prima instanţă.

Luni, 2 noiembrie 2015, în emisiunea „Între bine şi rău”, difuzată la postul public de televiziune, Raed Arafat, primul-adjuct IGSU Daniel Dragne şi membri unei echipe de ambulanţă care a participat la operaţiunea de salvare au explicat ce s-a întâmplat în primele mele minute de la primirea primului apel la 112. Prezetăm un dialog din timpul dezbaterii televizate referitor la primele echipaje care au ajuns la clubul Colectiv.
Liviu Mihaiu (moderator): „Întâi au ajuns poliţiştii, după care au ajuns pompierii, după care au ajuns ambulanţele. Corect?”
Varlam Cătălina (medic ambulanta): „S-a ajuns simultan.”
Raed Arafat: „Cu primele maşini de pompieri a ajuns şi o maşină de prim ajutor a SMURD-ului şi maşini de la ambulanţă. Şi s-a continuat.”
Persoană din gradena: „În uşa clubului, primii care au ajuns, primii pe care i-am văzut au fost doi poliţişti.”
Raed Arafat: „Aşa este. Corect.”

În timpul emisiunii, prim-adjuctul IGSU col. Daniel Drag a prezentat timpii de reacţie ai echipelor SMURD şi ai Serviciului de Ambulanţă: „Aceasta este situaţia de la noi, de la SMURD. Prima maşină a ajuns la 22:43, a doua maşină la 22:47, a treia maşină 22:48. În acelaşi timp, la şi 43, au ajuns trei autospeciale cu apă şi spumă. Fac aceasta precizare pentru că pe autospecialele cu apă şi spumă achizionate prin programul operaţional regional avem chitul medical de urgenţă şi toţi pompierii sunt şi paramedici. De aceea în imagini a apărut la un moment un pompier care avea aparatul de respirat pe spate şi efectuă manevre de resuscitare. (…) În primele 18 minute am mai avut la 23:01 trei autospeciale. Ele sunt grupate pe fiecare subunitate. (…) De la Serviciul de Ambulanţă: prima ambulanta a venit la 22:43, a doua la şi 47”.

Varianta martorilor

Pe rețelele de socializare și în media au apărut cel putin șapte relatări ale martorilor care fac referire la modul și timpul în care au intervenit autoritățile în primele momentele de la semnalarea incendiului prin numărul unic de urgență:

Adrian C. descrie pe larg într-o scrisoare deschisă adresată lui Raed Arafat şi Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă cum au intervenit autorităţile în primele minute. El susţine că la ora 22:33 a sunat la 112 să semnaleze incendiul iar operatorul i-a spus că „pompierii sunt pe drum”. La ora 22.50, moment în care martorul povesteşte că i-a trimis un mesaj text soţiei sale, la locul tragediei sosiseră doi poliţişti, susţine Adrian. Acesta mai povesteşte că i-a rugat pe cei doi poliţişti să ajute victimele iar oamenii legi au refuzat spunând că “noi nu avem voie, pompierii fac asta”.
Alexandru Matei – „Primul la faţa locului a fost un echipaj de poliţie, care după estimările mele a ajuns în 15-20 de minute. În scurt timp şi pompierii. Problema echipajelor de intervenţie cred că a fost faptul că pe poarta principală a fabricii nu poate intra o maşină de pompieri, a trebuit deschisă o poartă din spate„, le-a mărturisit jurnalistul colegilor săi de la Mediafax.
Remus Achim- le-a relatat jurnaliştilor de la Mediafax că pompierii au ajuns la aproximativ 20 de minute de la izbucnirea incendiului, însă focul se stinsese deja, întrucât tot incendiul a durat aproximativ cinci minute. A mai afirmat și că maşinile pompierilor oricum nu ar fi putut interveni, între club şi strada existând două ganguri şi o curte interioară, iar pompierii au intrat în club cu stingătoare în mână.
Alex Teodorescu a scris pe blogul său: „Oameni plângând în hohote şi strigând „Unde e Alina, unde a rămas Alina?”. Aud şi acum în timpan oameni care strigau „Unde p… mea sunt pompierii, au trecut 15 minute de când am dat telefon„.
Andreea Sopa a postat pe Facebook că la ora 22:41 niciun echipaj de salvare nu ajunsese la clubul Colectiv din Capitală şi, crezând că în busculada creată nimeni nu a sunat la 112, a încercat să alerteze autorităţile. Ea mai relatează că operatoarea de la 112 a încercat să o calmeze şi i-a spus că a trimis „un echipaj de poliţie”. Andreea susţine că a încercat să-i explice operatoarei că „este o tragedie, un carnagiu, că umblă oamenii arşi din cap până în picioare” şi că la locul incidentului este nevoie de un număr mare de salvatori. Primii care au ajuns la faţa locului au fost doi poliţişti „care s-au îngrozit de ce vedeau” şi „pe scurt, după circa 20 de minute în incinta, erau o maşină de pompieri şi două salvari”, precizează martora.
Declarațiile șefului statului

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, 4 noiembrie 2015, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, că „Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii române”, iar „Oamenii au arătat clar ce aşteaptă: schimbare. În fine, târziu, foarte târziu guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca aceasta demisie să se producă. Dacă s-ar fi impus respectarea normelor şi a legilor, niciunul nu ar fi trebuit să moară.” Iohannis spună că politicienii au înţeles „foarte târziu că nu pot ignora voinţa poporului”. Şeful statului a adăugat că „Următorul guvern va trebui să vină cu soluţii.” Iohannis a anunţat consultări cu partidele, pentru nominalizarea unui nou premier, „mâine, cel târziu poimâine”.

În loc de concluzii

Mesajul președintelui Klaus Iohannis transmis în 16 decembrie 2015, în plenul Parlamentul, când şi-a prezentat bilanţul la un an de la preluarea mandatului este unul elocvent în ceea ce privește „fenomenul Colectiv”, cu tot ceea ce a însemnat el: „Cea mai tragică lecţie a anului 2015 se numeşte Colectiv, evenimentul care a îndurerat o naţiune întreagă şi care a scos la iveală problemele multor sisteme, perpetuate de ani de zile, pe care am ajuns să le tolerăm. Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării. Cea mai dură concluzie este aceea că pur şi simplu corupţia ucide, că se pot pierde vieţi nevinovate, dacă nu respectăm legi şi reguli şi dacă noi, ca societate, închidem ochii la nerespectarea lor„.

Surse:

0 0 votes

Article Rating

3 ani colectiv Gazeta Locala

Incendiul din Clubul COLECTIV: „Pe coliva acestor copii sunt multe bomboane românești”

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trei ani de la TRAGEDIA din Colectiv. Victimele au fost comemorate la Arad (GALERIE FOTO)

ȘOC în lumea modei din România. S-a SINUCIS în propria locuință (VIDEO)

Alte articole